Tehnologia AI cea mai folosită citește documente: 11,75% din firmele UE, 3,57% în România

În 2025, 11,75% dintre firmele din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați foloseau analiza limbajului scris, adică un program care citește documente scrise de oameni și scoate din ele informația de care are nevoie firma. Este cea mai răspândită tehnologie de inteligență artificială dintre toate cele măsurate de Eurostat. În România, aceeași tehnologie era folosită de 3,57% dintre firme, cu 8,18 puncte procentuale sub media europeană. Cifrele vin din ancheta Eurostat privind societatea digitală, pentru firme cu cel puțin 10 angajați.

Ascultă rezumatul

Tehnologia care citește documente este pe primul loc

Clasamentul tehnologiilor de inteligență artificială arată, în 2025, așa. În Uniunea Europeană, pe primul loc stă analiza limbajului scris, cu 11,75% dintre firme. Urmează generarea de imagini, video sau sunet, cu 9,55%, generarea de text, vorbire sau cod, cu 8,76%, recunoașterea vorbirii, cu 7,22%, automatizarea fluxurilor de lucru, cu 5,35%, învățarea automată pe date, cu 5,10%, și recunoașterea obiectelor sau persoanelor din imagini, cu 3,78%.

Tehnologia	Uniunea Europeană	România	Diferența
Analiza limbajului scris (citirea documentelor)	11,75%	3,57%	8,18 puncte
Generarea de imagini, video sau sunet	9,55%	3,03%	6,52 puncte
Generarea de text, vorbire sau cod	8,76%	3,12%	5,64 puncte
Recunoașterea vorbirii	7,22%	2,31%	4,91 puncte
Automatizarea fluxurilor de lucru	5,35%	2,18%	3,17 puncte
Învățarea automată pe date	5,10%	2,69%	2,41 puncte
Recunoașterea obiectelor sau persoanelor din imagini	3,78%	1,60%	2,18 puncte

În România ordinea este aproape aceeași, doar valorile sunt mai mici: analiza limbajului scris 3,57%, generarea de text, vorbire sau cod 3,12%, generarea de imagini, video sau sunet 3,03%, învățarea automată 2,69%, recunoașterea vorbirii 2,31%, automatizarea fluxurilor 2,18% și recunoașterea imaginilor 1,60%. Cea mai mare diferență față de media europeană apare exact la tehnologia de pe primul loc. Cu alte cuvinte, în firme se folosește mai întâi partea de inteligență artificială care citește și extrage informație, nu cea care ține discursuri.

Creșterea din ultimii doi ani

Analiza limbajului scris a crescut repede. În Uniunea Europeană, de la 2,90% dintre firme în 2023, la 6,88% în 2024 și 11,75% în 2025. În România, de la 1,12% în 2023, la 1,86% în 2024 și 3,57% în 2025. Firmele românești care au această tehnologie s-au înmulțit de 3,19 ori în doi ani, iar cele europene de 4,05 ori. Diferența dintre România și media europeană s-a mărit, însă, de la 1,78 puncte procentuale în 2023 la 8,18 puncte în 2025.

Automatizarea fluxurilor de lucru, partea care leagă documentul citit de restul programelor firmei, a crescut și ea, dar de la o bază mai mică: 0,65% dintre firmele românești în 2023, 1,12% în 2024 și 2,18% în 2025.

Firmele mici rămân departe de cele mari

La analiza limbajului scris, diferența dintre firmele mici și cele mari este mare. Dintre firmele românești cu 10 până la 49 de angajați, 2,79% folosesc tehnologia, față de 9,87% în Uniunea Europeană. La firmele cu 50 până la 249 de angajați, 5,36% în România și 18,22% în Uniunea Europeană. La cele cu 250 de angajați sau mai mult, 15,05% în România și 35,04% în Uniunea Europeană. Firmele mici nu au un om de tehnologie care să ducă proiectul, iar diferența se vede în cifre.

Fluxul din spate, pas cu pas

O firmă mică din comerț sau servicii primește, într-o zi obișnuită, un amestec de documente: facturi de la furnizori pe e-mail, comenzi scrise de client în text liber, contracte în format PDF, situații cerute de contabil. Fiecare document trece prin aceiași pași:

1. documentul ajunge, de obicei pe e-mail sau într-un portal;
2. un om îl deschide și îl citește;
3. caută câmpurile de care are nevoie: cine, ce, cât și până când;
4. le tastează în programul firmei;
5. verifică dacă datele se potrivesc cu ce știa deja firma;
6. dacă lipsesc informații, scrie înapoi și așteaptă;
7. arhivează documentul acolo unde îl caută mai târziu.

Pașii 1, 2, 3, 4 și 7 sunt citire și mutare de text dintr-un loc în altul. Un angajat digital îi preia integral: citește documentul, extrage câmpurile, le pune în program, semnalează ce nu se potrivește și arhivează. Omul rămâne pe pașii 5 și 6, unde este nevoie de judecată.

Ce rămâne la om

Verificarea la neconcordanțe, decizia, răspunsul către un client nemulțumit, negocierea, semnătura și răspunderea rămân la oameni. Un angajat digital nu ține locul judecății; scoate din ziua de lucru partea care se repetă identic. De aceea se măsoară în ore, nu în promisiuni: câte documente intră pe zi, câte minute lua un document înainte și câte minute ia după.

Cum începe o firmă mică

Nu cu un proiect mare, ci cu un singur flux. Se alege fluxul care consumă cel mai mult timp repetitiv, de obicei documentele care intră, se măsoară o săptămână cât durează acum, se descrie pas cu pas ce se face cu fiecare document, apoi se pune un executant digital pe el, cu omul care verifică rezultatul. Dacă fluxul nu se repetă, nu merită automatizat. Dacă se repetă de zeci de ori pe zi, orele se adună singure.

Infrastructura stă în cloudul Constantine, administrat de noi, deci nu este nevoie de un om de tehnologie în firmă. Contează, pentru că doar 13,16% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați au un specialist în tehnologia informației, față de 20,05% media europeană.

Dacă vrei să vezi pe ce fluxuri ai cel mai mult timp repetitiv, scrie-ne prin formularul de pe site.