Ce fac firmele cu AI: 35,16% îl folosesc în administrație, 32,86% în vânzări. Generarea de text rămâne la 3,12%
În 2025, 5,21% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați foloseau AI, față de 19,95% media UE. Dintre cele care îl folosesc, 35,16% îl pun pe organizarea proceselor administrative și 32,86% pe vânzări sau marketing. Doar 3,12% din totalul firmelor folosesc generarea de text, vorbire sau cod, iar 94,35% nu folosesc nicio tehnologie de AI.
- Publicat
- Actualizat
În 2025, 5,21% dintre firmele din România cu cel puțin 10 angajați foloseau cel puțin o tehnologie de inteligență artificială. Media Uniunii Europene este 19,95%. Cifrele vin din ancheta Eurostat privind societatea digitală. Cifra mică ascunde însă o întrebare mai utilă pentru un birou mic: ce fac, de fapt, firmele care au trecut pragul? Răspunsul din date este simplu. AI-ul intră în treaba de birou, nu în lucruri spectaculoase.
Ascultă rezumatul
Cifra mare rămâne mică, dar crește repede
România a pornit de la 1,51% în 2023 și a ajuns la 5,21% în 2025, adică de 3,45 ori mai multe firme în doi ani. Uniunea Europeană a crescut în aceeași perioadă de la 8,06% la 19,95%, de 2,47 ori. Ritmul relativ al României este mai bun, dar distanța în puncte procentuale s-a mărit, pentru că fiecare punct câștigat de o parte e mai greu de recuperat când baza de plecare e mică.
| An | România | Uniunea Europeană | Diferența |
|---|---|---|---|
| 2023 | 1,51% | 8,06% | 6,55 puncte |
| 2024 | 3,07% | 13,48% | 10,41 puncte |
| 2025 | 5,21% | 19,95% | 14,74 puncte |
Cifra care contează pentru o firmă mică nu este însă procentul de adopție, ci unde ajunge unealta după ce intră în firmă. Aici datele devin concrete.
Unde intră AI într-o firmă
Eurostat întreabă firmele care folosesc AI în ce zonă a activității îl folosesc. Procentele de mai jos se calculează din totalul firmelor care folosesc AI, nu din totalul firmelor.
| Zona de activitate (2025, firme cu cel puțin 10 angajați) | România | Uniunea Europeană |
|---|---|---|
| Organizarea proceselor administrative | 35,16% | 31,04% |
| Marketing sau vânzări | 32,86% | 34,70% |
| Producție | 26,71% | 20,76% |
| Securitatea tehnologiei informației | 22,02% | 19,77% |
| Contabilitate, control, finanțe | 16,28% | 23,11% |
| Logistică | 10,28% | 6,08% |
Firmele românești care folosesc AI pun pe primul loc organizarea proceselor administrative, exact munca de birou care se repetă. Urmează marketingul și vânzările. Contabilitatea și finanțele rămân sub media europeană, la 16,28% față de 23,11%, deși facturarea electronică este deja obligatorie, ceea ce arată că pasul de la o obligație la un proces automatizat nu se face singur.
Generarea de text și imaginile abia încep
Aceleași date arată ce tehnologii folosesc firmele, de data aceasta din totalul firmelor, nu din cele care folosesc AI. Generarea de text, de vorbire sau de cod, adică exact ce poate prelua astăzi un angajat digital, este folosită de 3,12% dintre firmele românești, față de 8,76% în Uniunea Europeană.
| Tehnologie folosită (2025, firme cu cel puțin 10 angajați) | România | Uniunea Europeană |
|---|---|---|
| Generare de text, vorbire sau cod | 3,12% | 8,76% |
| Generare de imagini, video sau sunet | 3,03% | 9,55% |
| Învățare automată pentru analiza datelor | 2,69% | 5,10% |
| Nicio tehnologie de AI | 94,35% | 79,09% |
Distanța cea mai mare nu este la tehnologia grea, ci la tehnologia ieftină. Generarea de text este cea mai accesibilă formă de AI pentru o firmă mică, iar România este la o treime din media europeană. Aici se află locul în care un birou cu câțiva oameni poate recupera cel mai repede ore de muncă repetată.
Cine pune AI pe picioare
Datele din 2024 arată cum ajunge AI-ul în firmele care îl folosesc. La nivel european, 57,92% îl folosesc ca program comercial gata de utilizat, 28,60% îl primesc dezvoltat sau modificat de furnizori externi, iar 21,78% îl dezvoltă sau îl modifică angajații proprii. România nu raportează acest modul, deci aici vorbim despre media europeană.
Aproape șase din zece firme folosesc AI așa cum vine din cutie. Nu își construiesc unelte proprii și nu angajează oameni care să le construiască. Asta spune ceva simplu: pentru o firmă mică întrebarea realistă nu este cum să își facă singură un sistem, ci cine îi livrează un executant gata de treabă.
Ce înseamnă asta pentru un birou cu câțiva oameni
Puse împreună, cifrele descriu o firmă mică în care AI-ul a intrat pe ușa din spate: în administrație și în vânzări, cu unelte cumpărate gata făcute, nu construite în casă. Zona rămasă neacoperită este exact munca de legătură dintre oameni și programe, adică preluarea unei solicitări, citirea ei, completarea unui câmp, trimiterea unui răspuns, urmărirea unui document care lipsește. Este munca pe care nimeni nu are timp să o facă întreagă și care nu se vede în nicio statistică pentru că nu este o tehnologie anume, ci o suită de pași.
Aici intervine un angajat digital. Nu cere firmei să învețe o unealtă nouă. Primește un traseu descris pas cu pas, îl rulează pe datele firmei și pune rezultatul în fața unui om.
Un flux concret: solicitările care intră pe e-mail
Într-un birou mic, majoritatea solicitărilor intră pe adresa generală de e-mail: cereri de ofertă, confirmări de comandă, întrebări despre facturi, documente trimise parțial. Cineva le citește, decide ce este urgent, completează ce lipsește, răspunde la cele care au un răspuns standard și retrimite restul.
Traseul pe care îl poate duce un angajat digital are cinci pași:
- citește fiecare mesaj nou din adresa firmei;
- îl clasifică pe tip: ofertă, comandă, factură, reclamație, furnizor;
- extrage datele care contează: cine scrie, ce cere, ce document lipsește;
- pregătește un răspuns standard pentru tipurile care se repetă și îl pune în fața omului;
- escaladează la un om tot ce nu intră într-un tip cunoscut.
Omul nu mai citește cutia goală. Deschide un rezumat cu solicitările deja sortate și aprobă sau corectează. Ce se câștigă se măsoară în ore: timpul de citire și triere a mesajelor, căutatul documentelor lipsă și scrisul răspunsurilor care se repetă de la o lună la alta.
Ce rămâne la om
Rămâne decizia. Cine primește o reducere, cum se tratează o reclamație, ce se promite unui client important. Angajatul digital pregătește terenul și scoate munca repetitivă din drum, dar nu hotărăște în locul firmei. Rămâne și relația: un client nemulțumit vrea un om, nu un răspuns automat.
Cum începe
Primul pas nu este o achiziție de tehnologie, ci o descriere. Se ia un flux care se repetă, cum este trierea solicitărilor, și se scrie în pași simpli cum se face astăzi, cu ce decizii se iau și unde se blochează. Din descrierea aceea se construiește traseul angajatului digital și se măsoară câte ore recuperează firma într-o lună obișnuită.
Dacă vrei să vezi unde se pierde timpul într-o firmă ca a ta, scrie-ne prin formularul de pe site și pornim de la un singur flux.