Cloud în firmele mici: 24,94% plătesc. Media europeană este 52,74%
În 2025, 24,94% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați au plătit servicii de cloud, față de 52,74% media UE. Doar 6,21% folosesc cloudul ca să ruleze procese proprii, iar acolo începe automatizarea.
- Publicat
În 2025, 24,94% dintre firmele din România cu cel puțin 10 angajați au plătit pentru servicii de cloud computing. Media Uniunii Europene este 52,74%, adică de peste două ori mai mult. În frunte sunt Finlanda (79,21%), Italia (75,60%) și Malta (74,87%), iar la coada clasamentului stau Bulgaria (17,83%) și Grecia (24,33%). Datele sunt din ancheta Eurostat privind utilizarea cloudului în firme, publicată în februarie 2026.
Ascultă rezumatul
Cifra descrie infrastructura pe care rulează restul. Un program care lucrează în locul unui om are nevoie de un loc unde procesul rulează singur, fără ca cineva să deschidă un calculator. Acel loc este cloudul. De aceea m-am uitat la ce anume plătesc firmele, nu doar la câte plătesc.
Distanța față de Uniunea Europeană nu s-a micșorat
În 2023, 18,40% dintre firmele românești foloseau servicii cloud plătite, față de 45,32% media UE. În 2025, cifrele sunt 24,94% și 52,74%. Diferența a crescut de la 26,92 la 27,80 puncte procentuale. Ambele au crescut, dar nu s-au apropiat.
Ce măsoară cifra și pe cine lasă afară
Ancheta Eurostat începe de la firmele cu 10 angajați. Microîntreprinderile, care reprezintă peste 90% dintre firmele din România, nu sunt măsurate deloc, iar IMM-urile sunt 99% dintre firmele active. Ponderea reală, calculată pe toate firmele, este deci mai mică decât 24,94%. Cifra este o limită superioară bună: trei din patru firme măsurate nu plătesc niciun serviciu cloud.
Pentru ce plătesc cloudul firmele românești
| Serviciu plătit în cloud | România | UE |
|---|---|---|
| 21,95% | 44,91% | |
| Software de birou | 16,68% | 37,81% |
| Stocare de fișiere | 17,54% | 37,73% |
| Software de securitate | 16,46% | 34,54% |
| Software de contabilitate | 16,27% | 30,68% |
| Putere de calcul pentru aplicații proprii | 7,52% | 14,86% |
| Platformă pentru dezvoltare, testare, rulare | 6,21% | 13,76% |
| Cel puțin un serviciu sofisticat | 18,86% | 40,89% |
Ultimul rând este cel care contează pentru subiectul acestui articol: măsoară firmele care depind efectiv de cloud, nu doar cele care au mutat o cutie poștală online.
Linia care desparte arhiva de proces
E-mailul, fișierele și programul de contabilitate ținute în cloud înseamnă că datele nu mai stau pe calculatorul din birou. Este un pas real, dar este un pas de arhivă: cineva tot trebuie să deschidă aplicația și să lucreze în ea.
Un proces automatizat are nevoie de altceva: capacitatea de a rula cod fără să depindă de un calculator pornit, de o zi de lucru sau de cineva care apasă un buton. Exact aici cifrele românești sunt cele mai mici, la 7,52% și 6,21%, față de 14,86% și 13,76% media UE.
Ordinea firească este aceasta: întâi datele ajung în cloud, apoi procesul care lucrează cu ele poate rula acolo. Fără primul pas, al doilea nu are unde să se întâmple.
Cum arată un astfel de proces într-un birou mic
O firmă mică primește cereri de ofertă pe e-mail, prin formularul din site și pe telefon. Fiecare cerere trece prin cam aceiași pași: citită, verificată dacă are toate datele, căutată în istoric dacă este client vechi, pregătit un răspuns cu datele firmei, programat un apel. Un om face asta între alte zece lucruri, de obicei la sfârșitul zilei.
Ce poate rula singur: preluarea cererii din toate canalele, extragerea datelor, verificarea în istoric, pregătirea răspunsului și punerea lui în fața omului. Ce rămâne la om: prețul, negocierea, termenul promis, relația cu clientul.
Partea repetitivă se mută în cloud. Partea care ține de decizie nu se mută.
Primul pas nu este cumpărarea unui program. Este măsurarea: câte minute ia fiecare pas astăzi, cine îl face, câte cereri ajung într-o săptămână. Fără aceste trei cifre, orice discuție despre automatizare rămâne o părere.
Ce spune Comisia Europeană despre România
Raportul de țară din 2025 al Comisiei Europene pentru România notează că digitalizarea firmelor rămâne sub media UE, mai ales în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, și recomandă creșterea adopției de cloud și de inteligență artificială. Ținta europeană pentru 2030 este ca 75% dintre firmele din Uniune să folosească cloud, analiză de date sau inteligență artificială.
Blocajul nu este internetul. România are una dintre cele mai bune rețele fixe din Uniune, iar 99% dintre firmele europene au acces la internet. Diferența se face în ce anume se cumpără pe această rețea.
Ce rămâne la om
- Decizia de a trimite sau de a nu trimite un răspuns.
- Excepția, adică cererea care nu seamănă cu nimic din istoric.
- Prețul și negocierea.
- Relația cu clientul și contextul care nu se scrie nicăieri.
- Răspunderea pentru ce iese din firmă.
Aceste cinci lucruri nu se automatizează. Restul, adesea, se poate.
Infrastructura
Procesele rulează în cloudul Constantine, administrat de noi. Firmei îi rămâne procesul de definit, datele de furnizat și decizia de a aproba fiecare rezultat. Fără o infrastructură proprie în firmă, fără instalări pe calculatoarele angajaților și fără ca datele să stea pe un singur calculator din birou.
Dacă vrei să vedem împreună câte minute iau astăzi pașii care se repetă în firma ta, scrie-ne prin formularul de pe site.